Despre EPDM

Membrana EPDM (Cauciuc EPDM)

EPDM (Etilen-Propilen-Dien-Monomer) este o membrana monostrat sintetic 100% vulcanizat in folii epdm de diferite grosimi, stabila din punct de vedere chimic cu rezistenta la UV si Ozone practic nelimitata. Nu contine plastifianti.

De acum 50 de ani de cand a fost instalata prima membrana din cauciuc EPDM, miliarde de metri patrati au fost instalati in intreaga lume pentru diverse aplicatii de la acoperisuri terasa pana la bazine pentru stocarea apei.

Membrane instalate acum cinci decenii sunt analizate anual de catre producatori constatandu-se ca performantele mecanice nu impun inlocuirea lor .

Nici o alta membrana de hidroizolatii nu a reusit sa se apropie sau sa egaleze exigentele privind longevitatea, motiv pentru care utilizarea EPDM-ului creste exponential in fiecare an.

 

membrana epdm vs termo

 

Elongatia exceptionala de peste 300% este de asemenea un parametru ce confera EPDM-ului avantajul de a prelua tensiunile mecanice asa cum nici un alt material nu o poate face. Hidroizolatiile EPDM sunt sisteme flexibile capabile sa absoarba modificarile dimensionale ale suportului pe care au fost aplicate, modificari generate de vicii constructive, tasari inegale sau alunecari de teren.

Sistemele de hidroizolatii cu membrana EPDM pot fi utilizate si instalate in orice tip de conditii climatice, pastrandusi flexibilitate pana la temperature de -40ºC.

 

  • Certificare CE
  • Sistem de asigurare al calitatii DIN EN ISO 9001:2000
  • Rezistente la temperaturi -45ºC la 130ºC
  • Nu contine clor, plastifianti, halogeni si metale grele
  • Rezistente la ozon si radiatii UV
  • Buna rezistenta chimica
  • Agrementare pentru apa potabila, nu contine talc
  • Rezistente la penetrarea radacinilor

EPDM vs HDPE

Membranele hidroizolante se produc prin metode diferite, folosind o mare varietate de materii prime: rasini, aditivi, negru de fum ….
Rezultatul asteptat este o membrana economica, usor de instalat si foarte durabila.

Cu toate acestea diferentele dintre membrane sunt semnificative si ar trebui studiate amanuntit înainte de a le recomanda pentru o anumita utilizare.

Cele două membrane concepute si utilizate in mod curent pentru a fi expuse în aer liber sunt membrana de cauciuc EPDM și termoplastica HDPE .

Ceea ce urmează este o scurta analiza comparativa între EPDM si HDPE.

Membrana EPDM este obtinuta dintr-un cauciuc sintetic compus din izobutyl și izopren (IIR) cu o rezistenta excelenta la factori exteriorii, la agentii chimici si la radiatii UV.

HDPE este un compus termoplastic semi-cristalin care de asemenea a fost conceput pentru a fi expus în aer liber. Cu toate acestea, avand în vedere structura sa semi-cristalina este sensibil la crapare prematură si în mod special la fisurare in conditii de stres (fisurarea ca urmare a tensiunilor); vulnerabile sunt în special zonele de sudura, zone care se confrunta cu variatii termice mai importante. Fisurarea la stres transforma HDPE într-un material fragil.

Sistemul de hidroizolatie cu membrana EPDM isi menține proprietatile sale fizice și chimice (elasticittate) între – 45 ° C și 130 º C, ramanand neafectat pana la o inductie de 250 º C.

Fiind un polimer semi-cristalin HDPE are o mai mare conductivitate termica astfel incat la temperaturi scazute provoca o rigiditate a materialului adaugand o tensiune periculoasă in membrana.

Fiind un elastomer EPDM-ul este elastic, revenind la pozitia initială după un efort de alungire.

Materialele termoplastice (ca HDPE) dupa alungiri repetate nu revin la forma lor initială, deformarea lor fiind permanenta. Dupa pragul de 10-15% HDPE-ul nu mai este elastic.

Membrana EPDM este elastica, cu elongatii superioare de pana la 400% -500%.

Aceasta flexibilitate exceptionala a EPDM-ului permite o instalare facila a membranei ce se modeleaza perfect la suport, în timp ce rigiditatea HDPE-ului nu permite această adaptare.

HDPE-ul are un mare coeficient de dilatare. Dilatandu-se la temperaturi ridicate formeaza pliuri si malformatii care pot afecta sudurile.

În prezent normativele tehnice impun ca grosimea minima aplicabila la membrane HDPE sa fie superioara fata de grosimea minima necesara la EPDM, tocmai pentru a compensa dezavantajele HDPE-ului mentionate mai sus.

EPDM vs. PVC

Durabilitate și îmbătrânirea:

EPDM-ul este un cauciuc sintetic care datorită structurii sale chimice are un excelent comportament in conditii climatice extreme si în același timp, nu este atacat de micro-organisme.

PVC-ul este la origine un material rigid. Pentru a deveni flexibil i se adauga plastifianti (PVC-P), care cu timpul migrează (se evapora) de la membrana generand degradare acesteia si pierderea proprietăților mecanice.

Mai mult decât atât PVC-ul este sensibil la căldură, radiatii UV și micro-organisme.

Folia PVC de 0.5mm 0.75mm sau nu poate fi lăsată la aer liber fără nici o protecție, deoarece aceasta va suferi o imbatranire prematura.

De asemenea aciditatea terenului unde se instaleaza poate constitui un factor agresiv pentru membrana PVC, motiv pentru care se impune realizarea unui studiu atunci cand se doreste utilizarea lui.

Gama de temperaturi:

Membrana EPDM isi menține constant proprietățile sale fizice și chimice între -50 º C și până la 130 ° C.

PVC-ul nu este rezistent la temperaturi joase, devine rigid și poate fi foarte dificil de instalat, existand chiar riscul aparitiei crapaturilor.

Duritate:

Membrana EPDM  are o rezistență mare la alungire => 400%, și este un produs ușor de instalat pe orice tip de suprafață indiferent de forma și neregularitatile stratului suport.

PVC-ul este fragil atunci când vine vorba de strat suport neregulat și de obicei necesită utilizarea unoi geotextil de protectie, care ridică prețul proiectului.